Fișa de Proiect

" PARCUL MUZEAL ”CAROL I”. Realizarea unui pol muzeistic în sudul Bucureștiului "

Nota Comisiei

Proiect in derulare
Municipalitatea a intocmit documentatia tehnica pentru accesarea de fonduri europene pentru restaurarea si conservarea Parcului Carol I.

I. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT

PARCUL MUZEAL ”CAROL I”. Realizarea unui pol muzeistic în sudul Bucureștiului
Infrastructură culturală
Centru-sud. Sectorul 4
5 ani
Primaria Municipiului București, muzeele, persoane de diverse categorii sociale și de vârstă, turiști români și străini


Iniţiatorul proiectului
Bazac
Dumitru Titus


II. DESCRIEREA PROIECTULUI

A. SCOPUL: Înființarea unui pol muzeistic în sudul Bucureștiului

B. OBIECTIV GENERAL: Transformarea actualului Parc ”Carol I”
într-un parc (complex) muzeal

C. OBIECTIVE SPECIFICE:
1. Refacerea structurii peisagistice originale
2. Revalorizarea elementelor originale rămase
3. Integrarea noilor spații muzeale
4. Integrarea elementelor adiacente parcului
5. Înființarea unui centru național de restaurare

D. DOMENIUL ÎN CARE SE ÎNSCRIE PROIECTUL:
Infrastructură culturală (+ Reabilitare spații publice + Spații verzi)

E. LOCALIZARE:
Centru-sud. Spațiu pericentral al Bucureștiului. Sectorul 4
-preșcolari/elevi/studenți/masteranzi/doctoranzi, care pot găsi informațiile cerute la toate niveluri proprii, datorită caracterului specific al muzeelor, de prezentare cronologică și exhaustivă, adaptată conform cerințelor;

-public divers, datorită modalității de prezentare intuitiv – deductiv, a facilităților digitale cât și a contactului direct cu (unele dintre) exponate(le);

-persoane de vârsta a III-a, datorită și aspectului memorialistic al muzeelor;

-persoane cu dizabilități, datorită facilităților speciale dedicate din muzee;

-bucureșteni, care se pot astfel familiariza cu aspecte mai puțin știute ale propriului oraș;

-turiști din țară, care pot beneficia de facilități cultural turistice unicat, inaccesibile în altă parte;
ACTIVITĂȚI:

– Asanarea și igienizarea suprafeței parcului;
– Îndepărtarea construcțiilor parazit;
– Documentare și realizare a proiectului peisagistic original;

– Restaurarea și refacerea construcțiilor originale rămase;
– Îndepărtarea modificărilor post 1940;

– Proiectarea suprafețelor noilor pavilioane (muzee);
–Corelarea proiectelor individuale de muzeu cu proiectul parcului;
– Organizarea unui/nor concurs/uri de arhitectură
pentru realizarea pavilioanelor viitoarelor muzee;

– Proiectarea noului parc, integrând zonele adiacente, în conformitate
cu reglementările PUG/PUZ;
– Organizarea unui/nor concurs/uri pentru realizarea integrării
peisagistice cu suprafața originală a parcului;
– Organizarea unui/nor concurs/uri de arhitectură pentru realizarea
integrării clădirilor existente în proiectele pavilioanelor viitoarelor muzee;

– Proiectarea unui Centru Național al Restaurării
– Organizarea unui concurs pentru realizarea infrastructurii
necesare Centrului Național al Restaurării
Argumente pentru realizarea proiectului
A) Necesitatea renovării și revitalizării parcului. În afară de modestele lucrări obișnuite de întreținere, întreprinse de A.D.P., parcul necesită investigarea și inventarierea fondului horticol și forestier existent, în vederea efectuării de lucrări peisagistice pentru refacerea amenajării inițiale, după proiectul original al lui E. Redont. Statutul de monument istoric al parcului este (ar trebui sa fie) dat tocmai de specificul/caracteristicile sale fizice: amplasament, formă, diferențe de nivel, dotări, tipuri de vegetație etc – pe lângă semnificațiile istorice;
B) Parcul a fost de la început destinat expoziției. După cum arătam în primul capitol, Parcul Carol NU este un parc obișnuit: nu a primit de la bun început DOAR destinația de spațiu verde amenajat (precum, de exemplu, Cișmigiul sau Parcul Kiseleff – ca să compar cu alte două parcuri istorice ale capitalei);
C) Semnificația istorică deosebită a parcului. Aceasta este dublă: (1) pe platoul Filaretului au avut loc mai multe adunări publice ale populației Bucureștiului, în anul revoluționar 1848 – culminând cu cea din 15 iunie – când fruntașii revoluției, Bălcescu, Heliade-Rădulescu, Tell, Magheru, Popa Șapcă au făcut cunoscut mulțimii programul noului guvern progresist. (Cu aceasta ocazie, platoul parcului a fost denumit ”Câmpia libertății”); (2) pe acest amplasament s-a constituit, în 1906, prima expoziție națională de amploare, ilustrând dezvoltarea explozivă a României în cei 40 de ani de domnie a lui Carol I, o realizare unicat în sud-estul Europei prin dotările de ultimă oră, facilitățile existente și manifestările cultural – artistice care au avut loc;
D) Revitalizarea construcțiilor rămase. Cu toate că, între 1960 – 1963, parcul a suferit transformări radicale, autoritățile comuniste demolând majoritatea construcțiilor, din fericire, au supraviețuit sediul Muzeului național tehnic ”Prof. ing. Dimitrie Leonida” (fondat de acesta în 1909), Institutul astronomic al Academiei române (Observatorul ”Bosianu”, complex de clădiri inaugurate în 1908), ”Arenele romane” (parțial modificate), ”Turnul lui Țepeș vodă” (reconstituire a Cetății de la Poienari – Argeș ), Fântâna ”Cantacuzino” și Fântâna ”Carierelor”. Acestea sunt cvasi-necunoscute majorității bucureștenilor, fiind impropriu utilizate sau neutilizate la valoarea lor. De asemenea, parcul este ”gardat” de clădirile (monumente de arhitectură industrială !) ”Uzinei electrice Filaret” (fondată în 1908) și ”Halelor Carol” (Fabrica ”E. Wolf”, fondată 1886), precum și Gării ”Filaret” (prima gară a orașului, fondată în 1869).
-(Re)valorificarea patrimoniului cultural și peisagistic a (centru-)sudului Bucureștiului.
- Constituirea unor noi atracții cultural-turistice pentru București (și România);
- Realizarea unor noi modalități de cunoaștere și instruire în peisajul cultural al Bucureștiului;
- Realizarea unei platforme multidisciplinare, de îngemănare a petrecerii timpului liber în mod instructiv-recreativ.
- Integrarea cultural-turistică și a părții de sud a Bucureștiului în circuitele de vizitare turistică.
-Creșterea valorii edilitare a sudului Bucureștiului
-Modernizarea infrastructurii cultural-edilitare a acestei părți sudice a Bucureștiului.


III. BUGETUL ESTIMATIV AL PROIECTULUI

200.000, în prima etapă.