Fișa de Proiect

" ”VIAȚĂ NOUĂ” "

Nota Comisiei

În legislaţia actuala nu există dispoziţii in vigoare privind punerea în executare a proiectului. Proiectul propus depăşeste sfera de competenţă în ceea ce priveşte dreptul de proprietate publică al Municipiului Bucureşti referitor la zonele preorăşeneşti.

I. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT

”VIAȚĂ NOUĂ”
Infrastructura socială
Municipiul București și Zona Metropolitană Bucureşti
12 luni
Cetățenii Municipiul București, PMB și UAT Ilfov


Iniţiatorul proiectului
Rapiteanu
Steliana


II. DESCRIEREA PROIECTULUI

a) Fornularea problemei

Ideea proiectului ”Viață nouă” vine în întâmpinarea Programul de Guvernare Locală Municipiul București
2016-2020 care abordează tematici privind viziunea asupra dezvoltării orașului în stansă concordanță cu realitatea statistică a structurii locuitorilor și a condițiilor de trai. Astfel, în anul 2014 municipiul Bucuresti număra o populatie activa civilă de 1.092.700 persoane din totalul de 2.103.346 locuitori, aceasta reprezintând 52% din totalul populației. Totodată, din datele statistice rezultă faptul că 24% din populația capitalei are vârsta peste 60 ani. În acest context putem presupune faptul că majoritatea sunt pensionari care locuiesc în apartamente de bloc construite până în anul 1980. Aceste personae fac cu greu față cheltuielilor zonei urbane alocând în medie cca. 50% din venituri plății întreținerii și utilităților.
În elaborarea proiectului am ținut cont de contextual economic și social al țării, diferența uriașă dintre urban și rural din punct de vedere material, economic și social precum și de o serie de factori internaționali ca: criza alimentară, criza energetică, poluarea mediului. Am ținutcont de numărul mare de pensionari din mediul urban și nivelul redus al veniturilor acestora, lipsa activităților economice din mediul rural, depopularea mediului rural, lipsa infrastructurii din mediul rural și sufocarea infrastructurii rutiere din mediul urban, regândirea mediului urban ca centru administrativ- centru de afaceri, asigurarea de locuințe pentru persoanele active în mediul urban, prelungirea speranței de viață pentru persoanele de vârsta a –III-a prin asigurarea unui mediu nepoluat și angrenarea acestora în acțiuni gospodărești-agricole individuale, crearea pentru aceste categorii de vârstă a sentimentului utilității sociale, reprogramare urbană prin eliminarea clădirilor cu risc seismic, redimensionarea infrastructurii rutiere conform noilor cerințe de circulație, atragerea de fonduri europene pentru infrastructura rurală și energie verde, revigorarea construcțiilor și a tuturor sectoarelor economice de pe orizontală, atragerea tinerilor ahitecți în proiectarea locuințelor cu arhitectură tradițională, creșterea nivelului de trai a populației rurale, reducerea degradării stării de sănătate datorate stresului, poluării, alimentației necorespunzătoare.

b) Obiectivul general al proiectului

Obiectivul proiectului ”VIAȚĂ NOUĂ” vine în întâmpinarea prevederilor Programului de Guvernare Locală Municipiul București 2016-2020, elaborat de actualul Primar General dna Gabriela Firea, prin care sunt abordate tematici privind viziunea asupra dezvoltării orașului București, și ”cooperarea cu UAT-urile din jurul muni¬cipiului și dezvoltarea unor proiecte comune în cadrul zonelor de cooperare. Acest lucru poate fi încurajat prin dezvoltarea conectivi¬tății în zona periurbană, integrarea sistemului verde al Bucureștiului și al zonei înconjură¬toare, extinderea rețelelor edilitare în zonele periferice, și dezvoltarea rețelei de mobilita¬te cu rol de integrare a obiectivelor cultural turistice din zona periurbană”. Pentru atingerea acestui scop nu am omis importanța locuitorilor zonei urbane și tendința de revenire la viața mai puțin stresantă din zonele rurale. Locuitorii Bucureștiului pot opta pentru o casă în zona preorășenească prin înscrierea în acest Proiect de ”Viață nouă”. Din sondajele făcute, sunt mulți cetățeni ai orașului care își doresc o casă în zona rurală dar sunt blocați în realizarea acestei dorințe de factori financiari și complicații notariale, contractuale. Oferirea de garanții solide către o instituție cu prestigiu, și probitate, cum este PMB crează încredere și curaj în schimbarea modului de viață.
Faza initiala a proiectului ”Viață nouă” se referă la cedarea de către cetățeni ai Bucureștiului a imobilului pe care îl dețin în proprietate în favoarea PMB și obținerea proprietății asupra unui teren și a unei construcții echivalente valoric cu imobilul cedat în zona periurbană.
În urma dobândirii proprietății PMB își poate definii noi politici sociale și de infrastructură clădite pe o ”structură echilibrată și dinamică de activități economice, dezvoltare urbană planificată, dezvoltarea economică (servicii, tur¬ism) susținută și de aportul de forță de muncă”.
Unitățile Administrativ Teritoriale câștigă prin acest proiect un plus de populație care vine cu venituri mai mari, cu așteptări mai mari care vor duce la dezvoltarea comerțului, serviciilor, asistenței sociale, activităților culturale etc. UAT-urile vor colecta mai mulți bani la bugetul local, vor accesa fonduri europene pentru infrastructură, energie verde, locuri de agrement, locații culturale, etc.
Proiectul ”Viață nouă” își propune obținerea de avantaje pentru toate părțile implicate. Rezultatele scontate își vor face simțită eficiența după cca. 4 ani de funcționare a proiectului, când se vor putea definii economic și social avantajele aplicării acestuia.

c) Domeniul în care se înscrie proiectul

Infrastructură socială
În concordanță cu obiectivele campaniei ” Propune pentru București !”, proiectul ”Viață nouă” va contribui la ajustarea politicilor publice la nevoile și așteptările cetățenilor, pentru îmbunătățirea calității vieții; aprofundarea problemelor cheie ale populației pentru identificarea priorităților și soluțiilor de intervenire.

d) Localizarea zonei din București unde se dorește implementarea proiectului (delimitați zona și specificați sectorul).

În urma celor arătate mai sus proiectul își propune să se desfășoare pe întreg cuprinsul Bucureștiului și a zonei preorășenești.
Persoane cu vârsta peste 60 ani, proprietare de imobile în blocuri construite până în anul 1980, ieșite din activitatea profesională, pensionare sau orice alți locuitori ai Bucureștiului care dețin proprietăți și doresc schimbarea stilului de viață.
Conform Planului de Mobilitate Urbana Durabila Regiunea Bucuresti-Ilfov 2016-2030 ”Consi¬liul de Administraţie a Zonei Metropolitane Bucureşti va fi in coordonarea Primarului general al Municipiului Bucuresti si trebuie sa beneficieze de un aparat tehnic format din specialişti şi condus de un city –mana¬ger al cărui prim rol este acela de a asigura Elaborarea legii Capitalei și a zonei metro¬politane va crea premisele unei dezvoltări coerente și echilibrate a Municipiului Bucu¬rești”.
Pentru proiectul ”Viață nouă” aparatul tehnic va fi format din specialiști în domenii ca: inginerie, arhitectură, economie, drept, administrație, informatică, etc.
Fazele proiectului vor fi următoarele:
1. Crearea bazei legale de demarare a proiectului;
2. Crearea unui colectiv de cca. 10 specialiști care vor pune bazele proiectului ”Viață nouă”.
3. Informaticienii vor crea un site atașat siteu-lui PMB, în care se va descrie proiectul, modul de utilizare al informațiilor, modul de înscriere a celor ce doresc să acceseze programul, documentele necesare demarării individuale a proiectului, drepturile și obligațiile părților , modelul contractului, termenii și clauzele schimbului de proprietate, răspunderea părților.
În meniul proiectului ”Viață nouă” o secțiune se va ocupa de prezentarea locațiilor disponibile (vor fi puse la dispoziție de către unitățile administrative periurbane) și o alta de modele de locuințe unifamiliale sau colective.
4. Campanie de promovare prin mijloace proprii PMB și canalele media.
5. Proiectele locuințelor împreună cu devizul de execuție al construcției se vor obține prin lansarea unui concurs de proiecte organizat de PMB pentru studenții arhitecți. Se va solicita proiectarea caselor/imobilelor în stil traditional caracteristic zonei istorice.
6. Odată înscris în program, solicitantul trebuie să permită evaluatorului, reprezentant al primăriei, accesul în locuința pe care are intenția să o cedeze primăriei în vederea evaluării.
7. În urma evaluării solicitantul poate alege din baza de date prezentată pe site atât locația cât și arhitectura viitoarei lui locuințe în limita valorii rezultate din evaluarea imobilului cedat.
8. PMB va organiza procedura de încheiere a unui accord cadru cu o societate de contrucții pentru efectuarea lucrărilor de construcție a imobilului.
9. Semnarea contractului de transfer a proprietăților și stabilirea termenului de predare primire a bunului.
10. La finalizarea lucrărilor odată cu semnarea Procesului verbal de recepție finală, se va semna în prezența notarului, contractul de transfer al bunurilor și se vor înregistra proprietățile în Cartea Funciară.
11. PMB va deveni astfel proprietarul unui imobil pe care va putea să-l valorifice prin închiriere pentru forța de muncă domiciliată în afara Bucureștiului , asistență socială, etc. PMB poate decide demolarea imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic și relocarea proprietarilor în locațiile cedate prin proiect, poate redimensiona cursurile căilor rutiere, poate crea locuri de parcare, sau orice altă destinație necesară dezvoltării armonioase a unei Capitale centru economic, administrativ și de afaceri.
Programul de Guvernare Locală Municipiul București
2016-2020, abordează tematici privind viziunea asupra dezvoltării orașului București, care ”prin noul PUG capătă oportunitatea de a se asocia mult mai bine cu teritoriul încon¬jurător (zona periurbană). Este vitală în acest sens cooperarea cu UAT-urile din jurul muni¬cipiului și dezvoltarea unor proiecte comune în cadrul zonelor de cooperare. Acest lucru poate fi încurajat prin dezvoltarea conectivi¬tății în zona periurbană, integrarea sistemului verde al Bucureștiului și al zonei înconjură¬toare, extinderea rețelelor edilitare în zonele periferice, și dezvoltarea rețelei de mobilita¬te cu rol de integrare a obiectivelor cultural turistice din zona periurbană”.
Direcția Generală de Demografie și Statistică Socială a publicat situația ”Populaţia după domiciliu pe grupe de vârstă, judeţe,medii de rezidenţă şi sexe, la 1 iulie 2016” arătând că în Municipiul Bucuresti din populațiea totală de 2.101.413 locuitori, populațiea cu vârsta peste 60 ani este de 498.150, aceasta reprezentând 24%. La nivelul întregii țări categoriile de populație în trimestrul I 2016 era reprezentată de : populaţia activă 8.834 mii, populaţia ocupată* 8.249 mii (inclusiv forțele armate şi asimilați şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru), șomeri 585 mii, 6.106 mii salariați și alte categorii* *2143 mii (patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați şi membrii ai unei societăți agricole sau ai unei cooperative neagricole). În municipiul Bucuresti, anul 2014 populatia activa civila era de 1.092.700 persoane din totalul de 2.103.346 reprezintând 52% din totalul populației .
Site-ul PMB publică următoarea informative: ”conform recensământului din 2008, Bucureştiul avea un număr de 1.943.981 locuitori, (puţin mai mult de 9% din populaţia ţării) din care 51% reprezintă populaţia activă”. Conform acestor date în perioada 2008-2014 a crescut cu un procent populația activă a Bucureștiului în strictă concordanță cu creșterea populatiei Municipiului. Această constatare ne indică faptul că Municipiul București atrage populație activă, forță de muncă manifestâdu-se ca un veritabil centru administrative și de afaceri.
Migrarea forței de muncă contribuie la creșterea cererilor de locuințe (creșterea prețurilor lociunțelor și a chiriilor), căile rutiere nu fac față afluxului zilnic a mijloacelor de transport individuale sau în comun, insuficiența locurilor de parcare și blocarea drumurilor. Acest proiect oferă perspectiva rezolvării într-o perioadă medie de timp a acestor probleme și a reconfigurării Bucureștiului.

Pe site-ul PMB este publicată baza de date cuprinzând: ”Listele imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic actualizate la 21.09.2017”, care cuprinde un număr de 2.365 unități locative din care 1.574 încadrate în categorii de urgenţă.
Programul de Guvernare Locală Municipiul București
2016-2020 se referă și la spaţiile de locuit unde ”au fost identificate o serie de disfuncții, evidențiate și la nivel național, între anii 2000-2014, prin analize specifice (conform Strategiei de dezvoltare teritorială a României – Studii de fundamen-tare), precum:
• degradarea zonelor de locuințe colective, pe fondul îmbătrânirii și lipsei de întreținere a acestora;
• extinderea necontrolată a zonelor de locuit în teritorii actualmente neconstruite;
• slabele preocupări ale administrației publice locale pentru îmbunătățirea spaţiilor de locuit în cartierele existente;
•lipsa acțiunilor administrației publice lo¬cale de construire a locuințelor sociale;
• ignorarea de către administrația pub¬lică centrală șilocală a problemei de¬precierii stocului de locuințe;
• deprecierea forței de muncă în con¬strucții, cauzată de câștigurile mici în do¬meniu și emigrării muncitorilor calificați;
• degradarea continuă a mediului so¬cial în cartierele de locuințe existente și diminuarea numărului de locuitori ai acestora;
•mărirea prețului serviciilor publice de furnizare a utilităților, în special în marile ansambluri de locuințe”.

În ”planul de mobilitate urbana durabilă 2016 2030 bucuresti ilfov • primaria capitalei” se specifică: ”Trebuie propuse, prin noul Plan de Urba¬nism General, zone rezidențiale atractive și echilibrate. Cartierele de condiție joasă și dificile trebuie transformate în zone rezi-dențiale atractive printr-o combinație de re¬generare urbană şi inserții de construcții noi de înaltă calitate, având o densitate sporită”.
Primarul General în acest document își propune o ”abordare de ordin me¬tropolitan, întrucât ea răspunde cel mai bine necesităţilor de dezvoltare, fapt demonstrat şi de experienţa altor state care au promovat dezvoltarea metropolitană şi care au obţinut rezultate recunoscute şi resimţite de cetăţeni Procesul de guvernare a zonelor metropoli¬tane presupune o serie de provocări politi¬ce, economice, administrative şi fiscal ” având ca efect ”adaptarea la descentralizare adminis¬trativă şi fiscală; creşterea autonomiei locale concom¬itent cu reducerea treptată a dispar¬ităţilor fiscale între zonele componente ale zonei metropolitane; îmbunataţirea accesului la investiţiile de capital; integrarea sectorului privat ca partener de investiţii şi furnizor de servicii pentru cetăţeni”.
Datele statistice și programele de dezvoltare asumate de Primarul General al Bucureștiului au subliniat tendința de îmbătrânire a populației Bucureștiului. Date recente stabilesc creșterea costului vieții urbane care depășește nivelul pensiilor sau a asistenței sociale, insuficiența locuințelor sociale, insuficienta dimensionare a căilor de acces principale și autostrăzi, riscurile seismice, sunt argumente în favoarea prezentului proiect de relocare a populației spre zonele peri-urbane. Prin acest proiect se atinge dezideratul de micșorare a decalajului între zonele urbane și cele rurale. Zonele peri-urbane pot beneficia de fonduri nerambursabile pentru infrastructură, energie verde, etc. Un alt avantaj pentru unitățile administrative îl constituie autonomia financiară dobândită prin dezvoltarea comerțului și serviciilor concomitant cu creșterea populației.
Program de Guvernare Locală Municipiul București
2016-2020 Pilonul 2: ”București, orașul oportunităților de afaceri Obiectiv: structură echilibrată și dinamică de activități economice; dezvoltare urbană planificată
Dezvoltarea economică (servicii, tur¬ism) susținută și de aportul de forță de muncă din zona periurbană;
Capitalizare pe industrii creative, incu¬bator de inovație cu gateway la nivel european;
București - centru de târguri internațio¬nale și un cluster puternic în industria IT. …. capacitatea PUG de a ordona teritoriul poa¬te avea efecte pozitive doar în cazul în care viziunea de dezvoltare va permite colabo¬rarea cu localitățile din jurul Capitalei. Prin intermediul celor patru piloni care stau la baza PUG, Bucureștiul capătă rolul de mo¬tor regional. Astfel, Bucureștiul va oferi, prin accesibilitatea sa internațională, oportunităţi de dezvoltare întregii regiuni. Căile de acces principale și autostrăzile vor deveni coridoa¬re de dezvoltare pentru activități logistice, iar șoseaua de centură infrastructura de conec-tare a platformelor productive. Bucureștiul va fi un oraș al oportunităților, un spațiu atractiv atât pentru marile companii multinaționale, cât și pentru antreprenorii autohtoni. ”
Pe măsura derulării Proiectului ”Viață nouă”, municipalitatea va putea să-și regândească ”Planul de Urba¬nism General, prin zone rezidențiale atractive și echilibrate.printr-o combinație de re¬generare urbană şi inserții de construcții noi de înaltă calitate”.
Proiectul ”Viață nouă” asigură revigorarea economică a forței de muncă în con¬strucții precum și a industriei materialelor de construcții, atragerea de fonduri europene pentru infrastructură și energie verde.
Proiectul ”Viață nouă” propune populației Bucureștiului o viață în aer curat, unde indiferent de vârstă se pot desfășura activități care conservă vitalitatea.


III. BUGETUL ESTIMATIV AL PROIECTULUI

Proiectul ”Viață nouă” poate pune bazele unei noi arhitecturi sociale la nivelul marilor orașe și la nivelul întregii țări. Pentru atingerea acestui deziderat programul trebuie să se continu